"Trenul vieţii ne poartă cu viteză spre ultima staţie. Suntem atât de aproape de sfârşitul tuturor lucrurilor cum n-am fost niciodată. A te preocupa de mărunţişuri este o nebunie iar a căuta fericirea pe pământ este moarte sigură. Fericirea nu atârnă de împrejurări. Fericirea are de-a face cu Dumnezeu care e invariabil aşezat la capătul de linie al vieţii noastre.” Vladimir Pustan


" Satana poate construi foarte multe ziduri in jurul nostru, dar niciodata nu le poate pune acoperis.El nu poate opri legatura noastra cu Cerul, legatura noastra cu Cerul este libera si pot vorbi cu Dumnezeul meu care imi raspunde la rugaciune." Vladimir Pustan
"Pocăinţa nu este o aderare la un cult, nu este o aderare la o anumită doctrină, pocăinţa înseamnă aderare la Isus Hristos Domnul." Vladimir Pustan

Până nu vezi un exemplu de trăire sfântă, un om în faţa căruia să te vezi ca într-o oglindă, prin care să realizezi cât de murdară îţi este viaţa, dar prin care să te umpli şi de pacea şi echilibrul interior, cu greu, cu mare greu vei putea face paşi înainte spre sfinţenie, spre desăvârşire! Caută omul sfânt, prietenul prin care să te încurajezi. Să vezi ceea ce eşti, si ceea ce poate face Dumnezeu din tine, de azi înainte! Caută-L pe Dumnezeu, câtă vreme se mai poate găsi!

13 aug. 2010

Scrisoare catre Rodica

Draga Rodica, multumesc mult pentru incurajari. Dumnezeu ma iubeste mai mult decat merit....El imi deschide usi dar eu bag numai capul sau intru doar pe jumatate. Indiferent in ce loc am fost in jurul meu era mereu cineva credincios....Stiu si cred cu tot sufletul in El, dar mereu ma simt nepregatita si murdara ca sa pot intra in CASA LUI. E greu sa definesc exact ce simt,poate vreau sa-mi gasesc doar scuze... Este o fetita numita Ramona Ciobanu care m-a sustinut efectiv si m-a ajutat sa merg inainte.... Imi lipesc fratii, si o biserica unde sa ma simt PLINA. Nu e nimeni vinovat ca nu am inca o biserica de care sa apartin. Dumnezeu mi-a scos mereu in cale de toate eu insa.... nu stiu cum sa spun...Cand trebuia sa merg la biserica mereu ceva ma trăgea inapoi. Dar nu erau lucruri importante, pur si simplu intra in mine un fel de panica, de nervi de nemultumire  si nu aveam puterea sa depasesc asta. FRATII COMUNICA MAI BINE PE NET DECAT LIVE....Asta e...am evoluat... Cand nu ai comuniune cu biserica LUMEA TE INGHITE EFECTIV, si nu prea ai putere sa mergi mai departe pentru ca la un moment dat te simti prea singur si LUMEA te inghite....DUMNEZEU MA IUBESTE mai  mult decat merit. Intr-o zi El va fi mandru de mine....

2 comentarii:

  1. Anonim2/10/10

    Baiatul meu cel mare are douazeci de ani si zilele trecute era deceptionat de partasia cu tinerii din biserica. Ma intrebam ce i-as putea spune sa il incurajez. Iata ce i-am spus pana la urma: nici unul dintre noi nu e perfect si doar ingaduinta si dragostea ne poate ajuta sa nu ii judecam pe cei ce ne gresesc si sa-i iertam. Asa putem merge mai departe. Si faptul ca noi ne alipim mai mult de oameni cu inima si cautam mai mult compania lor decat o relatie primordiala cu Domnul poate fi esecul in relatiile noastre cu ceilalti. Si mie mi se intampla uneori si cand intristata reflectez realizez ca aici gresesc.
    Carmen

    RăspundețiȘtergere
  2. carmen, baiatul tau sigur va intelege ca din pricina oamenilor va avea multe motive de poticneala. Sa nu se lase!! Ţinta noastra e ISUS...restul e desertaciune...

    RăspundețiȘtergere