Pentru Dumnezeu

Când TU mă-nalţi, eu iarăşi mă cobor,
TU iar mă-nalţi si eu învăţ să zbor.
TU Domnul meu, TU esti atât de bun,
Mă-nveţi sa zbor,dar eu, în zborul meu nebun
Prea sus m-am înălţat, si-o aripă mi-am frânt,
Si tot în zbor elanul meu s-a frânt...
Şi din căderea mea am învaţat
Că Domnul mă ajuta si mă-nalta ,
Dar dacă zborul meu e deviat,
Atunci şi aripa-mi se frânge imediat....      
                                                                By Kameluna

Gânduri...

Sunt iar departe de ţară...de ţara unde lumea umblă încovoiată de griji, de ţara  unde românul a uitat sa fie bun, de ţara unde cazurile de depresie cresc zi de zi....Sunt în Austria, într-un oraş liniştit si frumos, cel puţin partea în care locuiesc eu e ca un colt de rai. Un peisaj superb cu munti ce te înconjoara de  peste tot, cu străzi curate curate, cu oameni ce te saluta si iti zâmbesc chiar dacă nu te cunosc....Mereu îmi spun ca Dumnezeu ma iubeste prea mult si ca El m-a trimis aici cu un scop. Acela de a mă vindeca de LUME!!! Si totusi  ceva in sufletul meu nu e în ordine. Poate ca doar m-am saturat sa fiu printre stăini, dar nici acasă nu pot spune ca ma simt bine pentru ca acolo LUMEA e atât rea de trista si deprimata astfel încât automat îmi transmite si mie starea ei. As vrea sa am puterea sa pot salva suflete dar simt ca nici pe al meu nu-l mai pot salva...Cineva care are probleme cu alcoolul m-a rugat foarte mult sa-l iau cu mine la biserica, iar eu....ce credeţi?!....nici pe mine nu am fost în stare sa ma duc. Dumnezeu îmi scoate in cale  suflete care  sunt convinsa ca pot fi salvate dar eu....eu....NU FAC NIMIC!!! nici macar pentru mine!!! Si mai am tupeul sa judec fraţii care nu au timp de cei "noi născuţi" pentru ca lor li se pare mai simplu sa vorbeşti pe net sau la telefon. Oamenii uita ca LIVE se transmite unui suflet mult mai mult, că o îmbrătişare te poate umple cu energie o zi întreaga.Un umăr pe care sa plângi se găseşte din ce în ce mai greu. Mergem spre NICAIERI si nimanui nu-i pasa....nici măcar mie....

Scrisoare catre Rodica

Draga Rodica, multumesc mult pentru incurajari. Dumnezeu ma iubeste mai mult decat merit....El imi deschide usi dar eu bag numai capul sau intru doar pe jumatate. Indiferent in ce loc am fost in jurul meu era mereu cineva credincios....Stiu si cred cu tot sufletul in El, dar mereu ma simt nepregatita si murdara ca sa pot intra in CASA LUI. E greu sa definesc exact ce simt,poate vreau sa-mi gasesc doar scuze... Este o fetita numita Ramona Ciobanu care m-a sustinut efectiv si m-a ajutat sa merg inainte.... Imi lipesc fratii, si o biserica unde sa ma simt PLINA. Nu e nimeni vinovat ca nu am inca o biserica de care sa apartin. Dumnezeu mi-a scos mereu in cale de toate eu insa.... nu stiu cum sa spun...Cand trebuia sa merg la biserica mereu ceva ma trăgea inapoi. Dar nu erau lucruri importante, pur si simplu intra in mine un fel de panica, de nervi de nemultumire  si nu aveam puterea sa depasesc asta. FRATII COMUNICA MAI BINE PE NET DECAT LIVE....Asta e...am evoluat... Cand nu ai comuniune cu biserica LUMEA TE INGHITE EFECTIV, si nu prea ai putere sa mergi mai departe pentru ca la un moment dat te simti prea singur si LUMEA te inghite....DUMNEZEU MA IUBESTE mai  mult decat merit. Intr-o zi El va fi mandru de mine....