"Trenul vieţii ne poartă cu viteză spre ultima staţie. Suntem atât de aproape de sfârşitul tuturor lucrurilor cum n-am fost niciodată. A te preocupa de mărunţişuri este o nebunie iar a căuta fericirea pe pământ este moarte sigură. Fericirea nu atârnă de împrejurări. Fericirea are de-a face cu Dumnezeu care e invariabil aşezat la capătul de linie al vieţii noastre.” Vladimir Pustan


" Satana poate construi foarte multe ziduri in jurul nostru, dar niciodata nu le poate pune acoperis.El nu poate opri legatura noastra cu Cerul, legatura noastra cu Cerul este libera si pot vorbi cu Dumnezeul meu care imi raspunde la rugaciune." Vladimir Pustan
"Pocăinţa nu este o aderare la un cult, nu este o aderare la o anumită doctrină, pocăinţa înseamnă aderare la Isus Hristos Domnul." Vladimir Pustan

Până nu vezi un exemplu de trăire sfântă, un om în faţa căruia să te vezi ca într-o oglindă, prin care să realizezi cât de murdară îţi este viaţa, dar prin care să te umpli şi de pacea şi echilibrul interior, cu greu, cu mare greu vei putea face paşi înainte spre sfinţenie, spre desăvârşire! Caută omul sfânt, prietenul prin care să te încurajezi. Să vezi ceea ce eşti, si ceea ce poate face Dumnezeu din tine, de azi înainte! Caută-L pe Dumnezeu, câtă vreme se mai poate găsi!

21 mai 2010

O zi fară Dumnezeu, o povară în plus pentru suflet

Am uneori impresia ca ma "scufund" fara vreun motiv anume.Cei din jur sunt coplesiti de grijile acestei lumi, stresati, fara chef, fara timp, fara sentimente...Imi vine uneori sa urlu si sa spun tuturor "AJUNGE OAMENI BUNI!! opriti-va ca va duceti spre pieire. Faceti-va timp si pentru cel ce are nevoie de o vorba, o mangaiere, un ajutor....NU VEDETI CA ALERGATI IN ZADAR??!De ce nu va intoarceti cu toata increderea la Dumnezeu, de ce nu-i incredintati Lui toate grijile voastre? .....??!!!....NU??!!bineee, continuati atunci sa va indepartati intai de parinti, apoi de copii, apoi de sotii si soti, apoi de frati si surori, apoi de prieteni, si asa mai departe pana va treziti ca nu mai aveti chef de nimic, ca va treziti dimineata si ramaneti cu ochii priponiti in tavan simtind cum vi se sfasie sufletul fara un motiv anume. Daca ati realiza ca inainte de a va indeparta de cei dragi, v-ati indepartat intai de Dumnezeu, poate ca mai aveti timp sa redeventiti UMANI. E simplu, si nu cere efort mult. Puneti-va pe genunchi si incredintati-i Lui toate temerile voastre. Daca va apuca plânsul, plângeti fara rusine ca atunci cand o sa va ridicati va veţi simti deja sufletul mai usor, veţi simti ca povara ce va apasa de atata vreme a disparut, iar daca revine faceti la fel. Nu uitati sa vorbiti cu El zilnic...NU UITATI ca fiecare zi fara Dumnezeu e inca o greutate in plus pe sufletul vostru. Cand am scris aceasta postare m-am gandit in primul rand la mine...la felul in care m-am "racit" faţa de familia mea, fata de prieteni....prieteni???!!! ...care prieteni???!!! eu nu am nici un prieten...ehhhh...tocmai de asta nu am prieteni ca m-am retras in "cochilia" mea...ca am fost atat de dezamagita de unele persoane, dar cea mai dezamagita am fost de mine insămi...Acum chiar nu am de gand sa-mi plâng de mila desi uneori nu ma pot abtine...De fapt am cam deviat de la subiect....INCHEIERE: RASPUNSUL LA TOATE GRIJILE, FRAMANTARILE, NEVOILE, NECAZURILE, BUCURIILE SI INTREBARILE VOASTRE, IL VETI GASI DOAR IN BIBLIE.Citind BIBLIA îl veti cunoaste mai bine pe Dumnezeu, veti intelege modul in care lucreaza El in vietile noastre si veti avea o relatie speciala cu Domnul Isus. DUMNEZEU NE IUBESTE, DESCHDE-TI USA INIMII SI LASA-L SA INTRE IN VIATA TA. PACEA PE CARE O DA EL NU SE COMPARA CU NIMIC. IAR PACEA ESTE TOTUL...

7 mai 2010

Provocare

Tocmai am fost provocată să scriu, asa că mă conformez acestei provocări si scriu , numai că Celui caruia îi scriu acum, îi voi si vorbi incepând de azi in fiecare zi...Doamne Isuse Hristoase, iarta-ma că de mult timp nu Ţi-am acordat atenţia si respectul cuvenit, că am dat mai multă atentie lumii, că mi-am lasat Biblia să se prăfuiasca într-un raft , că ti-am întors spatele atunci când aveam mai multa nevoie de tine. Deşi m-am comportat ca o laşă, Tu m-ai ţinut mereu în braţele tale pe care le-am simţit ca pe un scut în jurul trupului meu, si tot Tu în bunătatea Ta, m-ai ridicat cu dragoste când eram "căzută", mi-ai şters ochii plini de lacrimi amare, mi-ai scuturat praful ce se depusese pe inima mea si mi-ai cercetat sufletul cu Duhul Tău cel sfânt. Tu mi-ai demonstrat a nu stiu câta oară că EŞTI cu ADEVĂRAT  BUN si IERTĂTOR. MULŢUMESC!