7 mai 2010
Provocare
Tocmai am fost provocată să scriu, asa că mă conformez acestei provocări si scriu , numai că Celui caruia îi scriu acum, îi voi si vorbi incepând de azi in fiecare zi...Doamne Isuse Hristoase, iarta-ma că de mult timp nu Ţi-am acordat atenţia si respectul cuvenit, că am dat mai multă atentie lumii, că mi-am lasat Biblia să se prăfuiasca într-un raft , că ti-am întors spatele atunci când aveam mai multa nevoie de tine. Deşi m-am comportat ca o laşă, Tu m-ai ţinut mereu în braţele tale pe care le-am simţit ca pe un scut în jurul trupului meu, si tot Tu în bunătatea Ta, m-ai ridicat cu dragoste când eram "căzută", mi-ai şters ochii plini de lacrimi amare, mi-ai scuturat praful ce se depusese pe inima mea si mi-ai cercetat sufletul cu Duhul Tău cel sfânt. Tu mi-ai demonstrat a nu stiu câta oară că EŞTI cu ADEVĂRAT BUN si IERTĂTOR. MULŢUMESC!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
amin!
RăspundețiȘtergereEl asculta rugaciunile facute dintr-o inima curata. Stie ca nu sintem perfecti, dar ne iubeste ca sintem ai Lui...Inima ta zdrobita este placuta ochilor Lui...Domnul sa te mingaie fetita dulce...
RăspundețiȘtergereMinunata rugaciune adorabila prin sinceritatea ei.Domnul Isus sate binecuvanteze
RăspundețiȘtergereCarmen